Moralitatea nu este punctul central

Trăirea creștinului

Moralitatea nu este punctul central.

         Stai, nu te speria. Sunt sigur că îmi vei da dreptate atunci când voi termina. De ceva timp, pun tuturor copiilor de școală primară pe care îi cunosc următoarea întrebare: „ Ce crezi că vrea Dumnezeu cel mai mult de la noi?” În marea majoritate a timpului răspunsurile sunt ceva de genul: „Dumnezeu vrea să fim buni” sau „Dumnezeu vrea să ne rugăm mult.” Am fost chiar plăcut surprins să primesc și răspunsul „Dumnezeu vrea să ajutăm alți oameni”.  Acestea sunt tipul de răspunsuri pe care le anticipam, însă ele sunt greșite. Ele sunt eronate cu aproximativ trei grade. Dacă începi o călătorie și ai coordonatele greșite cu trei grade, cât de curând vei avea o abatere de la drum cu aproximativ o jumătate de milă. În câteva zile te vei fi abătut de la drum cu sute de mile și cât de curând vei fi ajuns în emisfera greșită. Ți-ai rata în totalitate destinația. Din această cauză, marinarii și-au verificat obsesiv busolele de-a lungul timpului.

         Când întreb „Ce vrea Dumnezeu cel mai mult de la noi?” răspunsul pe care sper să-l aud este : „Vrea ca noi să-L iubim”. Acesta este punctul central. Acest lucru contează cel mai mult, pentru că urmărind dragostea pentru El vom fi nevoiți să aruncăm peste bord orice ne-ar distrage sau ne-ar cauza să ne îndepărtăm. Distragerile sunt cât în frunză și în iarbă!

         Creștinismul este complex; păcatul este la îndemână. Aceia dintre noi care sunt urmași ai lui Hristos de ceva ani, probabil că nu se vor confrunta cu o viață violentă sau criminală. Probabil că nici nu se se vor trezi într-o zi și vor alege să-L respingă pe Dumnezeu complet, devenind atei convinși. Cu toate acestea, trebuie să ne fie teamă de îndepărtare și distrageri. Ca ființe umane păcătoase, ne vom îndepărta de Dumnezeu și vom fi distrase- este inevitabil. În consecință, trebuie să descoperim aceste distrageri din timp și să le corectăm îndată. Este de asemenea, important să luăm aminte la faptul că aceste distrageri vin nu doar sub forma ispitelor păcătoase; ele pot veni în orice formă. Pot lua chiar înfățișarea unor lucruri bune. Regele Saul a fost distras de dorința sa de a fi un rege bun, pe când fariseii au fost distrași de devotamentul lor pentru Scriptură. Avraam a fost distras de dragostea sa pentru fiul său Isaac, determinandu-l să se îndepărteze de Dumnezeu. Pentru aceia dintre noi care lucrăm să slujim și să instruim copiii, trebuie să fim în mod special vigilenți, evitând să ne abatem de la drum.

         Un om înțelept a observat odată că lucrul care stagnează cel mai mult creșterea spirituală a celor implicați în slujire, este chiar slujirea în sine. Inclusiv slujirea poate deveni o distragere de la relația noastră cu Domnul. Mulți intră în lucrări de slujire, cu viziunea de a face o diferență în viețile oamenilor, de a-i conduce către creștere și maturitate. Însă, aceasta este motivația greșită. Deja ai început să te îndepărtezi cu trei grade de la drum.

Motivația cea mai bună pentru slujire izvorăște din dragostea puternică pentru Dumnezeu, pe care vrei să o canalizezi și înspre alții. Dacă intri în slujire doar ca să fii de ajutor copiilor sau adulților, deja ești distras și te îndepărtezi de la drum. Vei ajunge să mergi pe arătură. Dar cum? Copiii nu vor aprecia sacrificiile tale, iar adulții nu vor înțelege ce vrei de fapt să faci. Ba chiar se vor lupta cu tine și îți vor pune bețe în roate pentru a nu putea realiza fix lucrul pentru care ai fost angajat. Acest scenariu se întâmplă adesea și are o denumire: epuizare. Pentru a evita acest gen de catastrofă în viața de slujire, la locul de muncă sau în educarea copiilor, trebuie să ne verificăm sincer și smerit coordonatele, pentru a ne ajusta în mod constant drumul către a-L iubi pe Dumnezeu.

         Așadar, moralitatea nu este punctul central. Când va deveni punctul central, vei deveni corupt, pentru că vei fi pierdut din vedere scopul principal și anume, acela de a-L iubi pe Dumnezeu. Acest concept este foarte important atunci când sfătuiești un copil sau un tânăr urmaș al lui Hristos. Fariseii erau morali, cei mai morali oameni, însă Isus și-a rezervat cele mai dezaprobatoare și condamnatoare cuvinte pentru ei. (Matei 23:27) Moralitatea nu te va salva de iad și nici nu te va face o persoană mai bună. Cu toate acestea, va face viața celor din jurul tău un chin, și în cele din urmă tu vei ajunge pe arătură. Nu vei fi în stare să ții pasul și nici nu vei reuși să-ți determini voința să vină și să te salveze. Moralitate nu este punctul central, ci doar mijlocul către un scop mult mai măreț.

         Când eram un copil, am fost învățat la școala duminicală de către profesorii și liderii de tineret, că dacă mă comport cum trebuie și sunt o persoană morală, mi se vor întâmpla numai lucruri bune. Aceasta este o teologie greșită din multe puncte de vedere. Să spui copiilor asemenea lucruri ar putea ajuta liderii să-i țină sub control, însă este o dovadă de egoism din partea lor, precum și un lucru dăunător copiilor. Pavează drumul către o criză teologică. Într-o zi, acestui copil cuminte i se va nărui viața sub proprii ochi și atunci va încerca să înțeleagă ce se întâmplă. Gândurile lui vor bâjbâi căutând concluzii, motive și probabil că în final va spune ceva de genul: „Am crezut că dacă voi fi bun, lucruri bune mi se vor întâmpla. Dar pentru că mi se întâmplă lucruri rele, înseamnă că sunt rău și merit ce mi se întâmplă.” Sau, ar mai putea gândi: „Am fost un copil destul de cuminte și acest lucru nu este corect. Mi-am ținut partea de promisiune, iar Dumnezeu nu. Până la urmă, Dumnezeu ori nu este bun ori nu este iubitor.” De multe ori, mă îngrijorează aceste conversații interioare tăcute, deoarece copiii folosesc informații proaste sau incomplete pentru a ajunge la concluzii ce i-ar putea duce pe arătură, cu mult mai mult decât cu trei grade.

         Îmi doresc ca, atât copiii mei cât și ai tăi să se comporte bine. Însă, nu vreau să le provoc o criză teologică în acest proces. Luca 10:27 spune: „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău, și pe aproapele tău ca pe tine însuți.” Acesta este polul nord al oricărui ucenic al lui Hristos. Nu sacrificiul de sine, nu dărnicia, nu cunoștințele teologice și nu comportamentul bun. Fără îndoială că aceste lucruri sunt necesare, ba chiar instrumente indispensabile în călătoria ta spre a deveni mai asemănător cu Hristos, însă nu trebui să le îngădui să devină scopul tău suprem.

         Pentru mulți ani am crezut faptul că legalistul și cel plin de har sunt la poluri opuse. Astăzi, am convingerea că nu sunt decât la trei grade distanță. Multe dintre comportamentele acestor oameni sunt aceleași. Amândoi petrec timp citind Biblia, vorbind despre Dumnezeu și făcând ceea ce este drept. Legalistul le face din vinovăție și dintr-un efort de a câștiga aprobarea lui Dumnezeu. Legalistul este propulasat de propria lui voință, și cu toate că eșuează constant, speră că într-un final va reuși să stăpânească disciplina. De asemenea, legalistul nutrește un dispreț crescând pentru cei care nu se străduiesc la fel de mult ca el. Poți observa modelul? Totul este despre el! Gândurile lui sunt centrate pe propria-i persoană, fiind absorbit de cum face fiecare lucru. Acesta este exact genul de egocentrism de care Isus a venit să ne salveze. Pe de cealaltă parte, persoana plină de har se străduiește să nu fie absorbită de sine; ea vrea să fie absorbită de dragostea pentru Isus. Face multe din lucrurile pe care le face și legalistul, însă reflectorul este pus pe Isus. Cu doar trei grade depărtare la început, acești oameni vor ajunge în emisfere complet diferite.

         Dacă ne învățăm copiii doar despre moralitate, forța legalismului va fi aproape irezistibilă. Propun ca noi, ca și părinți, profesori, slujitori în lucrarea cu copiii, să ne verificăm busola și să ne străduim în a-i conduce pe copii spre a-L iubi pe Dumnezeu, în primul și primul rând. Nu cu o dragoste sentimentală sau absurdă, ci cu o dragoste pentru Dumnezeu informată, gândită și apărătoare. Luând în considerare caracterul lui Dumnezeu, a răspunde cu dragoste este singurul răspuns rezonabil. Este un drum greu de ținut. Pe parcursul drumului, vei fi uneori un legalist, dar încearcă să-ți verifici busola și să-ți corectezi direcția. Am fost legalist de vreo două ori săptămâna trecută și pun pariu că voi fi și săptămâna viitoare, deci va trebui să-mi verific busola cu regularitate.

         Prin urmare, cum pot face acest lucru? Cum pot fi sigur că Isus este polul meu nord? Introspecția este o unealtă utilă, dar rar utilizată. Pune-ți câteva întrebări dure, ca de exemplu: „ Caut eu cu adevărat să-L cunosc și să-L iubesc pe Dumnezeu, sau citesc Biblia doar pentru ca Dumnezeu să mă binecuvânteze?” Sau, încearc-o pe aceasta: „ Tratez păcătosul pierdut, rău pentru că îmi jignește moralitatea sau sunt plin de compasiune pentru el așa cum a fost Isus?” Sau: „ Dacă urăsc lucrurile pe care Isus nu le-a urât, sunt dispus să mă schimb?”

         Sper că acum vei fi de acord că a-L iubi pe Dumnezeu este punctual central și singura cale demnă de urmat. Dacă așa este, ar trebui acum, printre rânduri să pui următoarea întrebare: „Bun, deci cum pot face acesta? Cum să-L iubesc pe Dumnezeu mai mult?” Sau, chiar mai greu: „Cum îi ajut pe copiii mei să-L iubească pe Dumnezeu mai mult?” Aceastea sunt exact întrebările care ar trebui puse. Încearcă să-ți dai tu mai întâi niște răspunsuri, apoi întreabă oameni înțelepți din jurul tău. Fii încăpățânat și implacabil până când reușești să alcătuiești un plan biblic care te va ajuta să-L iubești pe Dumnezeu mai mult, și să-i ghidezi și pe alții spre același lucru. Data viitoare, îți voi spune care este planul pe care l-am făcut eu.

Copyright © 2013 by Insight for Living, Inc.  All rights reserved.

Copyright © 2013 de Insight for Living, Inc.  Toate drepturile rezervate.

 

Romanian language translation copyright © 2015 by Charles R. Swindoll, Inc. All rights reserved worldwide.

Drepturile de autor pentru traducerea in limba română sunt rezervate © 2015 de Charles R. Swindoll, Inc. Toate drepturile rezervate în toată lumea.